Literature - Literatura

  • Here you can enter your literary creations, in prose, poetry, drama or reportages and articles.

    Aici puteti insera creatiile literare (proza, poezie, dramaturgie sau reportaje si articole).

     

    Cuza-Vodă și Unirea

                                                                  Profesor: Picu Liliana

                                                       Școala Gimnazială Malovăț, județul Mehedinți              

     

    Acțiunea se petrece la Iași, în anul 1857, când se desfășoară lucrările Adunărilor ad-hoc, finalizate cu adoptarea unei rezoluții, care urmează să conțină propunerile românilor adresate puterilor europene. Unioniștii organizează adunări, tipăresc ziare, încercând să explice populației necesitatea unirii…

    Povestitorul:     - Într-o zi, prin '57,

                                Boierii au făcut parte

                                Pentru marea adunare

                                Și țăranilor cu stare.

                                I-au chemat de prin județe,

                                Ce-i unirea să-i învețe…

                                Au pus mână de la mână

                                Și i-au îmbrăcat pe urmă

                                Cu cojoace noi și cușme,

                                Pentru a-i scoate în lume,

                                Iar la sfânta cuvântare

                                Agitația era mare!

                                Unii și-au dat cu părerea,

                                Ce-i unirea, ce-i puterea!

    Boierul 1: - Ia, cinstită adunare!

                        Am venit cu mic, cu mare,

                        Să-nfrățim Moldova noastră

                        Azi cu Țara Românească!

    Boierul 2: - N-avem noi aceeași mumă,

                        Cum au spus străbunii-n urmă?

                        Nu grăim aceeași limbă?

                        Religia nu ne schimbă?

    Boierul 3 (arătând cu degetul spre mulțime):

        - Voi, când vă rugați fierbinte

                         Dumnezeului părinte,

                         Nu îi cereți unitate?

                         Să trăiți în libertate?

    Boierul 1: - De azi, frați egali, de-o seamă,

                        Vom fi toți! Să n-aveți teamă!

    Moș Ion Roată: - Dragi cuconi! S-avem iertare,

                                Dar la astă cuvântare,

                                Ați grăit, ce-i drept, prea bine,

                                Și mă tem că se cuvine

                                Să vă fac o întrebare:

                                Vom fi toți egali sub soare?

    Boierul 2: - Tii! Auzi la el, spurcatul!

                         Vrea frăție cu tot natul!

                         Asta e obrăznicie!

                         Cum să îmi vorbească mie,

                         Azi despre egalitate,

                         Un mojic fără de carte?

    Moș Ion Roată: - Dar, scuzați-mi îndrăzneala!

                                Nu văd care-i socoteala

                                Cu unirea și puterea!

    Boierul 4: - Unirea ne e averea!

                        Țara-i ruptă de hotare,

                        Noi trăim în dezbinare!

    Nea Vasile:- Dvs. știți mai bine

     (țăran)         Pentru toți ce se cuvine!

                        Noi muncim din cale-afară

                        De cu zori și până-n seară!

                        Geaba ne întrebi, boiere,

                        Sufletul ne e doar fiere!

    Boierul 5: - Greu de cap mai ești, Vasile!

                        Vă vorbim despre unire,

                        Despre pace, libertate…

                        Stai oleacă și socoate!

                        De ești singur, n-ai putere

                        Să faci față la durere,

                        De-s mai mulți - știe oricare!-

                        Orice are rezolvare!

                        Ați priceput cum stă treaba

                        Sau vă explicăm degeaba?

    Moș Ion Roată: - Nu vă e cu supărare!

                                Doar am zis un lucru mare:

                                Vrem să ne unim cu țara,

                                Dar ne temem că povara

                                O va duce tot săracul,

                                Cum a dus-o atâtea veacuri!

                                       Și, să-mi fie cu iertare,

                                Corvoada va fi mai mare?

    Povestitorul: - Discuția se „încinse”

                            Până-n pragul unei crize!

                            Printre fețe „luminate”,

                            Cu averi nemăsurate,

                            Se strecoară, într-o doară,

                            Domni școliți în altă țară.

                            Sunt pașoptiști cu renume,

                            Care-au venit să-i îndrume,

                            Cum să scape de-asuprire

                            Realizând Mica Unire!

                            Cuza luă atunci cuvântul

                            Și spuse, cu de-amănuntul,

                            Cum dreptatea și frăția

                            Vor dăinui-n România!

    A. I. Cuza: - Dragii mei, unirea-i sfântă

                         Pentru toți care cuvântă

                         În dulcea limbă străbună!

                         Haideți să avem o „mumă”!

                         Să îi spunem „România”,

                         C-am redobândit patria!

                         Trebuie s-avem oricare

                         Interese naționale!

                         Spre un stat modern purcedem

                         Și-n reforme ne încredem!

                         Deci, dacă doriți unire,

                         Între voi fie frăție!

                         Mergeți cu credință-n suflet

                         După vorbă, după umblet,

                         Să cunoască toată lumea

                         C-ați votat cu România!

                         De-aveți alte interese,

                         Unirea să nu v-apese!

    Petru al Mariei: - Dumnezeu să te audă!

     (țăran)                 Soarta nu va mai fi crudă,

                                După cum ne-arăți matale.                  

                                E vremea de o schimbare!

     Povestitorul: - Deci, pe Cuza îl votară

                             Nădăjduind că în țară

                             Se vor aplica reforme

                             Ca  în țările moderne!

                             Și-a fost mare bucurie

                             În întreaga Românie!

                             S-a jucat „Hora Unirii”,

                             Hora scumpă a-nfrățirii!

                            

    INTERVIEW

    R.: – Salut, Mademoiselle, qui êtes-vous?

    A.: – Salut! Moi, je suis Costinela.

    R.: – En quelle classe és-tu?

    A.: – Je suis en Ve.

    R.: – De quelle école viens-tu?

    A.: – Je viens de l’Ecole Gymnasiale Malovăț.

    R.: – Et comme langue, tu fais quoi?

    A.: – Du français et d’anglais.

    R.: – Et maintenant nous parlerons de votre système éducatif, si tu veux!

    A.: – Oui!

    R.: – Quelles sont les sections de l’école maternelle en Roumanie?

    A.: – Dans notre pays il y a la petite section, dont les petits sont accueillis dès l’âge de 2 et 3 ans, la section moyenne où les enfants vont à l’âge de 4 ans, et la grande section, quand les enfants ont atteint 5 ans. Ces sections représentent l’enseignement pré-élémentaire.

    R.: – Combien de classes a l’école primaire en Roumanie?

    A.: – L’école primaire a cinq classes: la classe zéro ou le groupe préparatoire, la première, la deuxième, la troisième et la quatrième classe.

    R.: – Quelles sont les classes du gymnasium en Roumanie?

    A.: – Les classes du gymnasium sont: la Ve, la VIe, la VIIe et la VIIIe classe. Quand on finit la VIIIe classe (la dernière année de gymnase), les élèves roumains doivent passer un examen au niveau national pour entrer au lycée.

    R.: – Comment on compte les classes dans ton pays?

    A.: – On compte les classes en ordre croissant.

    R.: – Quelles sont les classes du lycée dans ton pays?

    A.: – Les classes du lycée sont: la IXe, la Xe, la XIe et la XIIe classe. Si les élèves suivent les cours d’une école professionnelle ou les cours du soir, alors ils s’instruisent encore une année. Donc, ils finissent la XIIIe classe!

    R.: - A la fin du lycée, pouvez-vous continuer vos études?

    A.: - Bien sûr! Les élèves roumains passent l’examen de baccalauréat (nommé „examen de maturité”). Ils peuvent être inscrits à la faculté pour une durée de 3 ans, puis ils feront encore 2 ans au masters.

    R.: – Qu’est-ce que tu dirais aux jeunes?

    A.: – Je leur dirais d’apprendre. Pour moi, les études passent toujours avant.

    R.: – Merci beaucoup pour l’interview, Mademoiselle! Au revoir!

    A.: – Au revoir, Monsieur!

     

    R. = Le reporter, Adina

    A. = Costinela

     

    Le système éducatif en Roumanie

     

     

    CLASSES

    AGE

    Ecole maternelle

    Petite section

    2-3

     

    Section moyenne

    4

     

    Grande section

    5

    Ecole primaire

    Groupe préparatoire

    6

     

    I

    7

     

    II

    8

     

    III

    9

     

    IV

    10

    Gymnasium

    V

    11

     

    VI

    12

     

    VII

    13

     

    VIII

    14

    Lycée

    IX

    15

     

    X

    16

     

    XI

    17

     

    XII

    18

     

    L’école professionnelle ou les cours du soir

    19

    Faculté

    I

    19

     

    II

    20

     

    III

    21

     

    Masters I

    22

     

    Masters II

    23

               Liceul de Arta Baia Mare - Anca Sabo